Aerul din cabina avionului poate modifica rapid nivelul de hidratare al stratului superficial al pielii, mai ales în timpul zborurilor lungi. Explicația principală este umiditatea relativă foarte scăzută. Într-un studiu realizat în timpul unor zboruri de lungă distanță, umiditatea din cabină a coborât sub 10% în primele două ore, iar hidratarea stratului cornos a scăzut vizibil, modificările cele mai pronunțate fiind observate la nivelul obrajilor.
Acest efect nu înseamnă că pielea devine brusc „deshidratată” în sens medical și nici că un singur zbor produce automat probleme dermatologice. Studiile indică, mai degrabă, o reducere temporară a apei din stratul cornos, care poate explica senzația de piele uscată, tensionată sau mai puțin confortabilă după câteva ore petrecute în avion. Mediile cu umiditate redusă au fost asociate experimental și cu modificări ale texturii superficiale a pielii.
De ce aerul din avion este atât de uscat
La altitudinea la care zboară aeronavele comerciale, aerul exterior conține foarte puțină umiditate disponibilă. După introducerea și condiționarea acestuia în cabină, rezultatul este un mediu considerabil mai uscat decât cel întâlnit în multe locuințe sau birouri.
Cercetările efectuate în medii care simulează condițiile din avion au analizat niveluri foarte scăzute de umiditate și au raportat frecvent senzații asociate uscăciunii. Totuși, relația dintre umiditatea relativă și toate simptomele percepute de pasageri nu este întotdeauna liniară, ceea ce arată că temperatura, durata expunerii și particularitățile individuale contează, de asemenea.
Pentru piele, problema relevantă este contactul prelungit cu acest mediu. Stratul cornos, adică partea cea mai superficială a epidermei, contribuie la menținerea apei și la funcționarea barierei cutanate. Atunci când condițiile ambientale se schimbă semnificativ, proprietățile acestui strat se pot modifica.
Ce au observat cercetătorii în timpul zborurilor
Unul dintre cele mai relevante studii dedicate direct acestui subiect a urmărit opt femei sănătoase în timpul unor zboruri de lungă distanță. Participantele nu au utilizat produse de îngrijire cu cel puțin 12 ore înainte și nici în timpul zborului, ceea ce a permis cercetătorilor să urmărească mai clar influența mediului din cabină.
Rezultatele au arătat o reducere rapidă a hidratării pielii atât la nivelul feței, cât și al antebrațelor. Pe obraji, scăderea măsurată a ajuns până la 37%. Cercetătorii au concluzionat că mediul din avion determină o reducere rapidă a hidratării stratului cornos.
Este însă importantă o precizare: studiul a avut un număr foarte mic de participanți. Rezultatele sunt relevante pentru înțelegerea mecanismului, dar procentul respectiv nu trebuie interpretat ca o valoare care se va aplica fiecărui pasager.
Pielea uscată și pielea deshidratată nu sunt același lucru
După un zbor, inclusiv persoanele cu ten gras sau mixt pot observa senzație de tensiune și linii fine mai evidente. Acest lucru nu înseamnă că tipul de ten s-a schimbat.
Tenul uscat este caracterizat în principal printr-un deficit de lipide, în timp ce deshidratarea descrie un deficit de apă la nivelul pielii și poate apărea indiferent de cantitatea de sebum produsă. Astfel, o persoană poate avea în continuare zona T lucioasă, dar să resimtă simultan disconfort asociat unei hidratări superficiale reduse.
Expunerea experimentală la umiditate scăzută timp de numai câteva ore a fost asociată cu diminuarea conținutului de apă din stratul cornos și cu modificări ale suprafeței pielii.
Cum poate fi pregătită pielea înainte de zbor
O strategie utilă începe înainte de îmbarcare. Curățarea agresivă, exfolierea intensă sau introducerea unor ingrediente active puternice chiar înaintea unui zbor lung pot fi alegeri neinspirate, în special pentru pielea sensibilă.
Este mai practic să fie aplicată o cremă hidratantă bine tolerată, care conține ingrediente umectante și componente ce susțin bariera cutanată. Persoanele cu piele uscată pot prefera o formulă mai emolientă, în timp ce pentru tenul mixt sau gras poate fi suficientă o textură mai lejeră.
În timpul călătoriei, reaplicarea cremei poate fi utilă dacă apare senzația de uscăciune. Nu este însă necesară o rutină complicată cu numeroase produse. Simplitatea este de obicei mai potrivită decât exfolierea sau aplicarea repetată a tratamentelor active într-un mediu deja solicitant pentru piele.
Ce trebuie înțeles despre pierderea apei prin piele
Un indicator întâlnit frecvent în cercetarea dermatologică este pierderea transepidermică de apă, cunoscută drept TEWL. Aceasta descrie apa care traversează pielea și se evaporă la suprafață și este utilizată pentru evaluarea funcției barierei cutanate.
Totuși, relația dintre umiditatea ambientală și TEWL este complexă. O analiză sistematică a studiilor asupra factorilor de mediu a constatat rezultate variabile, iar cercetările privind umiditatea din interior nu au demonstrat o asociere simplă și constantă între umiditatea relativă și TEWL.
Prin urmare, afirmația că „aerul din avion scoate apa din piele” este o simplificare. Mai corect este să spunem că mediul foarte uscat al cabinei poate reduce hidratarea stratului cornos și poate influența confortul și aspectul temporar al pielii.
Studiile susțin, așadar, experiența multor pasageri: după câteva ore într-o cabină cu umiditate foarte redusă, pielea poate deveni mai puțin hidratată și poate căpăta temporar un aspect mai uscat. O rutină blândă, hidratarea adecvată și evitarea tratamentelor cosmetice agresive în jurul zborului sunt măsuri rezonabile. Dacă uscăciunea, iritația sau descuamarea persistă după călătorie ori există deja o afecțiune dermatologică, informarea corectă și recomandările unui medic dermatolog pot ajuta la alegerea îngrijirii potrivite.
